Aparitie editoriala Editura Trei - CUM SA FII O MAMA BUNA PENTRU FIUL TAU

Autor: Alain Braconnier
Colectia: Psihologie Practica
Traducere din limba franceza de Nicolae Balta
Nr. de pagini: 312
Pret: 32.00 Ron
Carte disponibila in librarii si online la www.edituratrei.ro

Este binecunoscuta preferinta mamelor pentru fiii lor. Dar este in avantajul baietilor sa beneficieze de atata afectiune? Nu cumva, din aceasta cauza, vor avea de suferit mai tarziu in viata? ,,Nu o sa fie in stare sa se apere la scoala “ ; ,,O sa dea peste o fata care-l va duce de nas “ ; ,,O sa ramana mereu un copil“ ; ,, O sa ajunga homosexual “ etc. sunt tot atatea ingrijorari legate de prea multa afectiune din partea mamei catre fiul ei. Cat adevar exista in toate acestea si cum trebuie sa se poarte o mama cu fiul ei pentru a-l pregati bine pentru viata aflati din aceasta carte scrisa de un experimentat psihoterapeut de copii.

Alain Braconnier este medic, psiholog, psihanalist, profesor universitar si director al Centrului de psihiatrie Philippe-Paumell din Paris. A mai publicat, printre altele, cartea Cum sa fii un tata bun pentru fiica ta , tradusa in limba romana la Editura Trei.

Cuprins:
Introducere
Nu iti iubesti niciodata prea mult fiul

Capitolul I. Mamele au dreptul sa-si iubeasca fiul…
„Atentie la Oedip…"
O neintelegere reala
Florilegiu de idei false: prejudecatile legate de mame si de fiii lor
O poveste de dragoste
O intâlnire de „gradul I"
Cea mai frumoasa istorie a omenirii
Un cuplu universal
O dorinta implinita
Pierderea unui fiu

Capitolul II. O relatie cu totul deosebita
O legatura pe viata
O dorinta ascunsa
O discretie incredibila: Freud si mama lui
Atingerea nu mai e de joaca
Secretele
Cele o mie de fete ale dragostei materne
Mama fericita si binevoitoare
Mama dragastoasa si pasionata
Mama protectoare si feroce
Mama posesiva si castratoare
Mama tematoare si distanta

Capitolul III. Nu exista dragoste fara ruptura
Micile afirmatii
„Nu mai sunt un bebelus!"
„Esti o mamica rea!"
„Mama mea e un buldozer…"
„Mama mea e prea closca!"
„Mamei ii este mereu teama ca nu o voi mai iubi…"
„Mama mea vrea intotdeauna sa stie ce fac!"
„Pe deasupra, mama e profesoara!"
„Dupa tot ce am facut pentru el…"
Disparitia unei mame
Întâlnirile ratate
Începuturile proaste
Când furia ia locul veneratiei
Aceste mame care doresc prea mult
Umplerea unui gol
Un mic barbat
Cine saruta prea mult nu imbratiseaza cum trebuie
„Micuta" mea nora
Un ideal masculin
O limita de netrecut: interdictia incestului

II
Sa cresti un baiat

Capitolul IV. Testosteron!
E baiat…
Face mereu crize de furie
Pac… Pac… Pac… esti mort!
Cu cât suntem mai nebuni, cu atât tipam mai rau!
De ce isi bate sora?
„Mamico, de vina sunt neuronii mei!"

Capitolul V. Mama-fiu, mama-fiica: care sunt diferentele?
Sa ii intelegi emotiile
Sa ii intelegi comportamentul zilnic
Sa-i intelegi comportamentele riscante
Sa ii intelegi dorintele
Sa il inveti sa comunice mai bine

Capitolul VI. Fiul meu creste
Etapele
În cautare disperata de mama
În fustele mamei
Nevoia de pudoare
Se duce singur la scoala
Desprinderea
Un barbat, dar tot „baietelul meu"
Cum sa ii vorbesti?
„Emile nu ma asculta": a manifesta autoritate
fara a umili
„Jean e prea sensibil": a educa fara a rani
„Nicolas nu are incredere in el": a proteja fara a judeca
Dialogul mama-fiu

III
Baiatul cu mama, surorile, fratii si tatal lui

Capitolul VII. La ce servesc mamele?
Cele cinci calitati materne primordiale
Când copilul creste
A proteja
A controla si a pedepsi
A incasa loviturile
Dreptul de a vrea
Sa semene… si cu dumneavoastra
Respectul sau
Încrederea sa
Sa il constrângi
Sa il aperi
Sa imparti responsabilitatea educatiei copilului cu tatal

Capitolul VIII. Familii, va iubesc!
Domnul „Loial" si doamna „Loiala"
Frate (frati) si sora (surori)
Ce de baieti!
Fiul unic

Capitolul IX. Familiile de astazi
De la „mamicile super" la „supermamici"
Dintotdeauna, sa te afirmi din dragoste pentru mama ta
Dragostea materna: calea reusitei
Mame de astazi, fii de mâine
Ce rol ii revine tatalui?
Un loc real
Un reprezentant simbolic
O figura mitica: bunicul din partea mamei
O noua figura: socrul
Sa-ti cresti singura fiul
Familii recompuse
Doua „mame" sunt mai bune decât una singura?
Aparitia unui parinte vitreg
Sa fii noua sotie a tatalui sau
Sa fii mama lui cu un nou barbat
Construirea increderii

IV
Mi-e greu cu fiul meu: cum sa procedez?

Capitolul X. Scene din viata zilnica
Se impotriveste
Nu ii place decât sa se joace
E gelos
Nu isi alege prietenii cum trebuie
Minte
A furat
Are probleme scolare

Capitolul XI. Am probleme!
Fiul meu a fost agresat
Fiul meu este prea timid
Fiul meu nu are incredere in el
Fiul meu e prea anxios
Fiul meu e deprimat
Fiul meu se drogheaza
Fiul meu este violent
Fiul meu are probleme sexuale?
Când sa apelam la profesionisti?

Concluzie
Test: Ce tip/tipuri de mama sunteti?
Note si referinte bibliografice

Aparitie editoriala Editura Trei - Marcel Crahay - Psihologia Educatiei

Colectia Psihologie – Psihoterapie se imbogateste cu un nou titlu semnat de Marcel Crahay - Psihologia Educatiei

PSIHOLOGIA EDUCATIEI
Autor: Marcel Crahay
Colectia: Psihologie-Psihoterapie
Traducerea: Rodica Chiriacescu
Pret: 59.00
Pagini: 528

Orice sistem educativ se bazeaza pe premise psihologice
Prin prezentarea diferitelor orientari psihologice din perspectiva contributiei lor la stiintele educatiei, cartea de fata se adreseaza in egala masura pedagogilor si psihologilor. Astfel, teoriile umaniste si psihanalitice au pus in evidenta rolul vietii afective la copil. Behaviorismul a contribuit la dezvoltarea invatamantului individualizat. Psihologia genetica a alimentat metodele active. Cognitivismul se afla la originea invatamantului.

MARCEL CRAHAY este profesor la Universitatile din Liege si Geneva

Cuprins
Introducere
Controverse pedagogice in privinta problematicilor psihologice
Riscurile psihologismului
Structura lucrarii

Capitolul I Demonstratiile psihologice ale precursorilor
Empirism si rationalism. Helvetius impotriva Sfantului Augustin
Copilul: inger sau demon? Cum a evoluat in decursul secolelor reprezentarea copilariei?
Emile, o revolutie in reprezentarea copilului si a educatiei sale
Primul paradox: socialul si naturalul
Al doilea paradox: autoritate si autonomie
Al treilea paradox: a educa ratiunea fara sa o soliciti
Al patrulea paradox: a face totul nefacand nimic
De la senzualism la pedagogiile descoperirii prin observatie
Pragmatism, democratie si educatie. Contributia lui Dewey
Educatia functionala a lui Claparede si pedagogia populara a lui Freinet
Insusirea modelelor culturale, o cale spre umanizarea omului
Despre cateva dezbateri recurente in educatie

Capitolul II Psihanaliza, psihologie umanista si educatie
De la tumultul afectelor la constructia persoanei
Freud si educatia: o relatie ambigua
Primii pedagogi psihanalisti si optimismul educativ al lui Adler
Copiii de la Summerhill sunt prizonierii romantismului lui Neil?
Rogers si non-directivitatea
Este suficient sa-l eliberam pe elev?
Mizele afective ale relatiei educative
Exista pedagogie psihanalitica?

Capitolul III Contributiile behaviorismului
Conditionare pavloviana si interactiuni sociale
Thorndike, de la formarea conexiunilor la drill and practice
Conditionare operanta, invatare fara eroare si invatamant programat
Analiza functionala si managementul clasei
Dispozitive de invatare individualizata
De la modelul lui Carroll la pedagogia insusirii
Sa nu arunci copilul odata cu apa de baie


Capitolul IV Revolutia constructivista
Epistemologia genetica, un kantianism evolutiv
Cum se construiesc cunostintele
De la actiuni la operatii
Educatia poate contribui la dezvoltarea psihologica a copiilor?
Dezvoltarea cognitiva: un proces multiliniar si contextualizat
Interactiuni sociale si constructia cunostintelor
Pentru o abordare constructivista a invatarii
Constructivismul si didactica stiintelor
Matematica si operatiile logice
Cum abordeaza copiii limba scrisa?
De la Durkheim la Kohlberg: de la impunere la constructia morala
Dincolo de ortodoxie

Capitolul V Cognitivism si invatare
Cum prelucreaza informatia subiectul uman
Reprezentarea cunostintelor si invatarea
De la proceduralizarea cunostintelor la utilizarea lor
Cunostintele si rezolvarea de probleme
Motivatia scolara
Perceperea controlabilitatii sarcinii sau teoria atribuirii cauzale
Conceptia despre inteligenta
Conceptia despre scopurile urmarite de scoala
De la invatarea cititului la invatarea cu ajutorul textului
De la achizitionarea numararii la algoritmii de calcul
Pentru o comunicare pedagogica strategica

Capitolul VI Educatie, cultura si societate
Dezvoltarea psihologica si insusirea instrumentelor culturale
Invatare si dezvoltare
Interactiune de indrumare, anaclisis si dezvoltare
Psihologie culturala si educatie
Individ-plus si comunitate de indivizi care invata
Distributia materiala si sociala a cognitiei
Scoala conceputa ca o comunitate de invatare
Invatare cooperativa si tutorat
Diferente individuale, diferente de socializare?
Sfaturi bibliografice